Alege probioticul pe care nu uiți să-l iei. *

Previi sau tratezi, pe ENTEROL te bazezi.

Saccharomyces boulardii CNCM I-745 prezintă rezistenţă naturală la antibiotic şi poate să fie administrat în acelaşi timp cu acesta.
1. Neut C, Mahieux S, Dubreuil LJ. Antibiotic susceptibility of probiotic strains: Is it reasonable to combine probiotics with antibiotics? Med Mal Infect. 2017 Nov;47(7):477-483.
2. Adaptat după: Czerucka D. Alimentary Pharmacology & Therapeutics. 2007;26:767–778.

Diareea la copii

Ştiaţi că?

  • Diareea apare în general în urma unui dezechilibru la nivelul florei intestinale. Când micuţul tău are diaree sau vărsături, acestea apar ca urmare a unei inflamații gastrointestinale (la nivelul mucoasei), cunoscute drept gastroenterită.
  • Gastroenterita se referă la afecțiuni variate ale tractului digestiv și se manifestă în principal printr-o scădere a consistenţei scaunului şi/sau o creştere a frecvenţei scaunelor de cel puţin 3-5 ori de-a lungul a 24 de ore. Această inflamație generalizată se poate manifesta cu sau fără febră sau stări de vomă.

Care sunt cauzele principale ale gastroenteritei?

Infecțioasă, generată de virusuri, bacterii și paraziți. 80% dintre aceste cazuri sunt de natură virală.

Neinfecțioasă, ca urmare a administrării tratamentului cu antibiotic.

Care sunt primele simptome ale diareei?

Diareea la copii este o problemă mult mai delicată decât în cazul adulților și trebuie tratată cu atenție. Printre cele mai comune simptome se numără durerea abdominală, balonarea, scaunele moi și frecvente sau inapetența. În cazuri extreme pot apărea deshidratarea, durerea severă la nivelul abdomenului, febra, în unele cazuri pot fi însoțite de urme de mucus și sânge.

Pe de altă parte febra, deshidratarea puternică şi starea de oboseală somnolență, simptome comune în cazul infecţiei cu Rotavirus, indică diareea severă.

Ce presupune tratamentul?

Încă de la primele simptome este importantă rehidratarea cu cât mai multe lichide neîndulcite, iar în cazul bebelușilor se recomandă continuarea alăptării. Apoi sunt indicate alimentele care opresc tranzitul accelerat, cum ar fi orezul, brânza proaspătă de vacă, supa de morcovi, bananele și carnea slabă (pui sau curcan) la grătar. De asemenea, regimul alimentar trebuie să excludă anumite alimente, în special cruditățile, fructele și legumele, alimentele picante, precum și alimentele și băuturile reci.

Dacă după 2 zile de medicație diareea încă persistă, tratamentul trebuie reevaluat. În cazul deshidratării extreme, trebuie avută în vedere rehidratarea pe cale orală sau intravenoasă.

La recomandarea medicului, doza de rehidratare și calea de administrare (orală sau IV) trebuie adaptate la severitatea diareei, la vârsta și la starea de sănătate a pacientului. Trebuie avută în vedere necesitatea consumului abundent de lichide sărate sau îndulcite (zahărul trebuie fiert) pentru a compensa pierderile cauzate de diaree.

Există o rețetă simplă de preparare acasă a sărurilor de rehidratare orală: 1 linguriță de sare împreună cu 8 lingurițe de zahăr se dizolvă într-un litru de apă plată sau apă fiartă și răcită.

Conform ghidului ESPGHAN (actualizat în 2014) asocierea unui probiotic cu sărurile de rehidratare în tratamentul diareei infecțioase reduce durata și intensitatea simptomelor. În cadrul conduitei terapeutice pentru copii se recomandă, în completare la terapia de rehidratare, să se administreze următoarele probiotice: Saccharomyces boulardii și Lactobacillus rhamnosus.

Cât de eficiente sunt antibioticele în tratarea diareei la copii?

De regulă, antibioticele nu sunt necesare în tratamentul diareei, deoarece principala cauză este virală. Prin administrarea antibioticelor se distrug atât bacteriile „rele”, cât și cele „bune”, ceea ce duce implicit la dezechilibre ale florei intestinale.

Antibioticele se administrează exclusiv la recomandarea medicului specialist.

Când trebuie să merg cu copilul meu la medic?

Copiii mici şi bebeluşii cu inflamații gastrointestinale (mai ales cei cu vârsta mai mică de 2 luni) trebuie consultaţi în cazul unor simptome precum: stare persistentă de vomă, peste 8 scaune pe zi, urme de sânge în scutece, semne de deshidratare severă (somnolență, apatie, senzaţie de gură uscată, reducerea volumului de urină sau plâns fără lacrimi).

Diareea și alăptarea

Studiile care vizează mai multe eşantioane de bebeluşi din Europa au arătat că alăptarea poate reduce riscurile apariţiei gastroenteritei. Cercetările din țări în curs de dezvoltare arată că întreruperea timpurie a alăptării poate fi asociată cu instalarea unei forme severe sau prelungite de diaree.

De aceea, se recomandă continuarea alăptării pe durata tratamentului de rehidratare, împreună cu o dietă corespunzătoare vârstei (de obicei este necesară o formulă de lapte diluată ori modificată).



Referințe:

World Gastroenterology Organisation Global Guidelines Acute diarrhea in adults and children: a global perspective February 2012/ pagina 22

http://www.worldgastroenterology.org/guidelines/global-guidelines/acute-diarrhea/acute-diarrhea-English

European Society for Pediatric Gastroenterology, Hepatology, and Nutrition/European Society for Pediatric Infectious Diseases Evidence-Based Guidelines for the Management of Acute Gastroenteritis in Children in Europe: Update 2014.

http://www.espghan.org/fileadmin/user_upload/guidelines_pdf/Guidelines_2404/European_Society_for_Pediatric_Gastroenterology_.26.pdf