doua cutii de enterol

Alege probioticul pe care nu uiți să-l iei. *

Previi sau tratezi, pe ENTEROL te bazezi.

Saccharomyces boulardii CNCM I-745 prezintă rezistenţă naturală la antibiotic şi poate să fie administrat în acelaşi timp cu acesta.
1. Neut C, Mahieux S, Dubreuil LJ. Antibiotic susceptibility of probiotic strains: Is it reasonable to combine probiotics with antibiotics? Med Mal Infect. 2017 Nov;47(7):477-483.
2. Adaptat după: Czerucka D. Alimentary Pharmacology & Therapeutics. 2007;26:767–778.

Microbiota intestinală în 20 de întrebări

Philippe Marteau

Ştiaţi că?

Intestinul nostru conţine:

  • De 10 ori mai multe microorganisme (bacterii, Archaea, ciuperci, fungi) decât celulele umane din corpul nostru);

  • Și de 100 până la 1.000 de ori mai multe gene microbiene decât genele umane!

    Cele trei grupe dominante de bacterii intestinale sunt Firmicutele, Bacteroidetele și Actinobacteriile. Colonul nostru conține de 100 de ori mai multe Faecalibacterium prausnitzii decât Escherichia coli.

    Majoritatea elementelor componente ale microbiotei noastre nu se comportă ca niște patogeni sau paraziți, ci ca niște simbionți (adică sunt benefice pentru organism).

    Gama de boli despre care acum știm că implică anumite tipuri de tulburări ale microbiotei intestinale s-a extins considerabil, incluzând nu numai tulburări legate de antibiotice, ci și boala inflamatoare intestinală, sindromul intestinului iritabil, anumite tipuri de cancer – cel mai obișnuit legat de prezenţa Helicobacter pylori – și anumite alergii ale sugarului și boli metabolice (de exemplu, obezitatea).

flora intestinala la microscop

1 Ce este un ecosistem?
Ce este microbiota intestinală?

În ecologie, un ecosistem se referă la o comunitate de ființe și la mediul lor (biotopul). Părțile constitutive ale unui ecosistem se influențează unele pe altele, creând o rețea de transfer de energie și de materie care susține și încurajează viața. Microbiota conține toate microorganismele (bacterii, Archaea, drojdii, ciuperci, etc.) din cadrul unui biotop.

2 Din ce este alcătuită?
Se modifică microbiota în cursul vieții noastre?

Bacterii strict anaerobe sunt prezente în microbiota intestinală într-un număr mult mai mare decât orice alte specii (microbiota dominantă).

Există și o microbiotă subdominantă, alcătuită din de 10 până la de 1 000 de ori mai puține bacterii anaerobe facultative (de ex., Escherichia coli) și o microbiotă „tranzitorie”, alcătuită, printre alte componente, din bacterii și drojdii din acidul lactic.

3 Avem propria noastră microbiotă intestinală?

Microbiota intestinală umană este alcătuită din peste 1000 de specii de bacterii. Fiecare dintre noi este gazdă pentru peste 200, iar fiecare individ își are propria sa microbiotă unică în ceea ce privește combinația de specii.

4 Care sunt principalele funcții ale microbiotei?

Suma totală a genelor din microorganismele noastre intestinale – cunoscute drept metagenom – are un potențial genetic de 100 de ori mai mare decât cel al genomului uman (ca urmare a biodiversității microbiotei). De aceea, nu este surprinzător faptul că ele controlează întreaga gamă de funcții fiziologice și, uneori, patologice.

Microbiota intestinală formează o barieră de protecție, un rol intuit foarte de timpuriu din cauza frecvenței infecțiilor de origine intestinală din timpul tratamentelor ce perturbă echilibrul microbiotei (de ex., infecția cu Clostridium difficile pe durata antibicoterapiei).

Funcțiile microbiotei intestinale

Metabolică

  • De sinteză (acizi grași cu lanț scurt, gaz, vitaminele K, B9 etc.)
  • Degradare (fermentare etc.)
  • Transformare (de acizi biliari, hormoni, medicamente, substanțe cancerigene etc.)

Interacțiune cu celulele umane și modificare a expresiei genelor, ce determină modularea imunității, producerea de mucus, regenerarea celulelor epiteliale, tranzitul intestinal etc., în funcție de celulele vizate.

Barieră de apărare

5 Ce semnificație are termenul de „disbioză”?

Microbiota intestinală este un ecosistem echilibrat care se autoreglează constant. Termenul de disbioză a fost introdus pentru a descrie dezechilibrele microbiotei, care sunt combătute prin rezistență și modifică procesele de rezistență.

6 Care sunt principalele cauze ale dizbiozei?

Infecții virale, bacteriene și parazitare

Modificări bruște ale mediului sau ale dietei

Imunodeficiența

Anumite medicamente, în special antibiotice

Diverse boli

7 Disbioza și diareea infecțioasă?

Prezența patogenilor în scaun nu este nici pe departe singura modificare apărută în microbiotă în timpul diareei infecțioase. Indiferent care este agentul responsabil (bacterie, virus, parazit), se observă o creștere a numărului de bacterii aerobe în scaun, însoțită de o reducere a numărului de bacterii strict anaerobe.

8 Disbioza și diareea asociată antibioticelor?

Mecanismele diareei în timpul și după tratamentul cu antibiotice și consecințele terapeutice

Fermentarea insuficientă luați în considerare reducerea consumului de lapte și de legume crude

Colita cu Clostridium difficile: încercați să o identificați, să o tratați și să evitați agenții antimotilitate

Colita cu Klebsiella oxytoca (rezolvată deseori spontan, după oprirea antibioticului care a generat-o)

Nu subestimați rolul (rar) al bacteriilor Candida albicans sau Staphylococcus aureus.

Diareea apare frecvent în timpul ori după tratamentul cu antibiotic. Au fost descoperite câteva mecanisme care explică de ce perturbările microbiotei pot produce diaree și, pe de altă parte, cum poate fi prevenită această afecțiune prin conservarea microbiotei.

Antibioticele pot provoca diaree și prin perturbarea funcției de barieră ce previne implantarea și multiplicarea bacteriilor agresive din colon.

9 Disbioza și sindromul intestinului iritabil?

Sindromul intestinului iritabil (SII) este o afecțiune comună, în special în rândul femeilor.

S-a demonstrat că această tulburare este legată de probleme de motilitate gastrointestinală, precum și de sensibilitate viscerală (nu periferică), iar mai de curând... de microbiota intestinală.

Argumente în sprijinul rolului microbiotei
în patogeneza sindromului de intestin iritabil

În 15% dintre cazuri, SII apare după o perturbare a mediului (infecţie intestinală sau terapie cu antibiotice).

La om, anumite forme de SII sunt asociate cu o suprainfecţie bacteriană în intestinul subţire.

În timpul SII au fost observate anormalităţi calitative şi cantitative în microbiota din fecale şi din mucoasă.

Microbiota modulează fermentaţia, motilitatea gastrointestinală, sensibilitatea digestivă şi anumite componente ale funcţiei creierului (conexiunea intestin–creier).

Modificările microbiotei (datorate antibioticelor, probioticelor, prebioticelor şi transplantului de microbiom) modulează SII in cadrul modelelor animale.

Studii clinice controlate au demonstrat eficacitatea clinică a anumitor probiotice (şi de curând a unor antibiotice) în cazurile de SII la om.

10 Disbioza și diareea infecțioasă?

În prezent este cunoscut că boala Crohn și colita ulcerativă sunt provocate fie integral, fie parțial de reacțiile imune și inflamatorii neadecvate ale microbiotei intestinale. Numeroase publicații au identificat în mod constant, în timpul celor două boli, un dezechilibru în microbiota din fecale și din mucoasă.

Argumente în sprijinul rolului microbiotei
în boala inflamatorie intestinală (BII)

Leziunile BII sunt cele mai obișnuite în zonele cu cea mai mare abundență de bacterii.

Absența colitei la animalele care nu au germeni.
Pierderea toleranței la bacteriile endogene.

Circulația anticorpilor antimicrobieni.
Receptorii celulelor epiteliale și imune pentru semnale microbiene.

Polimorfismul anumitor receptori (NOD2, TLR4), asociat cu un risc sporit de BII.

Expresia perturbată a defensinei asociată cu BII.

Disbioza reproductibilă identificată în mai multe studii, cu o microbiotă instabilă, reducere a biodiversității grupului Firmicutes (Faecalibacterium prausnitzii) și creștere a anumitor patovari.

Faecalibacterium prausnitzii și supernatantul culturii lui celulare scad activitatea colitei la modelele animale.